Curtea Constituțională a României (CCR) a respins luni, cu votul de 5 la 4, legea privind reforma pensiilor magistraților, inițiată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, pentru care executivul își asumase răspunderea în Parlament la 1 septembrie. Decizia vine după sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a acuzat că actul normativ „încalcă 37 de decizii obligatorii ale CCR” și afectează principiul independenței justiției.
Legea respinsă de Curte prevedea schimbări majore: reducerea pensiei magistraților de la 80% din ultimul salariu brut la 70% din ultimul venit net, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și obligativitatea unei vechimi minime de 35 de ani în sistem. În prezent, magistrații se pot pensiona la 48–50 de ani, cu pensii medii de peste 24.000 lei, unele depășind chiar 40.000 lei pentru foștii procurori și judecători cu funcții de conducere.
În motivarea sa, Înalta Curte a transmis că legea „slăbește garanțiile independenței justiției” și „creează discriminări contrare statului de drept”. Totodată, CSM și numeroase instanțe din țară au acuzat Guvernul Bolojan de crearea unui climat de ostilitate față de magistrați.
Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că, în cazul în care legea nu va fi validată, „Guvernul își pierde legitimitatea de a promova reforme similare”. Surse politice afirmă că Bolojan analizează acum posibilitatea demisiei, deși aliații săi din coaliție consideră că nu este necesară o retragere.
Respingerea reformei riscă să blocheze alinierea României la obiectivele asumate prin PNRR, unde revizuirea pensiilor speciale reprezintă un jalon esențial. Oficialii de la Bruxelles au avertizat deja că neadoptarea reformei ar putea duce la suspendarea unei tranșe de până la 869 milioane euro din fondurile europene.
Cu decizia Curții, Guvernul Bolojan se confruntă cu una dintre cele mai serioase crize de la preluarea mandatului, într-un moment cheie pentru stabilitatea politică și relația cu partenerii europeni.
